Aceasta este prima concluzie care începe să se contureze în spațiul public, după prima săptămână a campaniei de vaccinare.
La numai o săptămână de la recepția primelor doze de vaccin și lansarea campaniei de vaccinare cu mare tam-tam mediatic, doar 13.242 persoane au fost vaccinate în România.
Potrivit datelor oficiale țara noastră a primit 150.150 de doze de vaccin. Surpriza celor care au organizat campania de vaccinare ”ca la carte” este, însă, mare. ”Pe stock” au rămas 136.908 de doze.
”Lipsa de interes a celor care au acces prioritar la vaccinare e de neînţeles” spun specialiștii bulversați, implicați în campania oficială. Reacțiile celor de la Putere sunt ambiguie și asta mărește și mai mult confuzia.
În primul rând, se pare că platforma online de înscriere la vaccinare a fost livrată de STS cu trei zile mai târziu decât promisese. Fără instrucţiuni clare de folosire, medicii care voiau să se vaccineze au încercat să găsească o programare cât mai repede. Mulți dintre aceștia au reclamat dezamăgiți că nu au reușit.
Alți au preferat să își consume mini vacanța de Sărbători, fără prea mare interes pentru a se vaccina.
De Sfântul Ştefan a început campania de vaccinare cu Mihaela Anghel, o tânără asistentă de la Institutul Matei Balş. După o săptămână, sub 10 la sută dintre vaccinurile aduse au fost și consumate efectiv.
Au revenit organizatorii campaniei de vaccinare cu detalii clare despre cum şi când te poţi înscrie la vaccinare. Cu această ocazie a apărut și prima restricție oficială.
Nu e posibil până nu vine rândul categoriei de populaţie din care faci parte.
Dar dacă doctorii nu vor să se vaccineze, de ce nu lăsăm bătrânii care au nevoie de vaccin să o facă? Se întreabă acum și alți oficiali și specialiști medicali, care se uită îngrijorați pe statisticile oficiale.
Sunt 3,7 milioane de bătrâni de peste 65 de ani în România. Aproape 17% din populaţia ţării.
Odată cu ei, sau după ei, nu e clar precizat în strategie, ar putea strategii să lase să se vaccineze şi cei peste patru milioane de bolnavi cronici, care cer asta.
„Se ştie că pacienţii cronici sunt cei mai expuşi infectării şi putem deveni acel vehicul de transport al virusului, deci vaccinarea este o mană cerească pentru noi, pacienţii cronici”, susţine Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Un alt mare semn de întrebare apare și în urma monitorizării celor care, totuși, s-au vaccinat.
27 de vaccinaţi au făcut până acum reacţii adverse, e drept, ușoare. Culmea este că, dacă se întâmplă ceva grav, nu avem cadru legislativ care să spună cum vor fi despăgubiţi vaccinaţii.
Nu există specificat clar nici cum vor fi plătite cadrele medicale din centrele de vaccinare.
Nici ca să reglementeze cheltuielile făcute în centrele de vaccinare din spitale.
„Am avea nevoie de un cadru legislativ, astfel încât să acoperim aceste costuri, pentru că ele sunt foarte, foarte greu de suportat din surse proprii. Nu este un serviciu reglementat pentru a fi decontat de către unităţile sanitare. Vaccinarea poate fi decontată de către medicii de familie şi de către DSP”, spune Raul Pătraşcu, manager SCJUT.
Putem repara lucrurile din mers, nu suntem singura ţară care şi-ar schimba strategia rapid.
A precizat chiar coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, că sunt discuţii pentru a suprapune etapele campaniei,
În perioada 31 decembrie – 2 ianuarie, au apărut mai multe disfuncționalități în desfășurarea campaniei de imunizare, ”o lipsă de sincronizare” a platformei de programare care a dus la programarea unui număr mic de persoane, a mai declarat medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, care a subliniat și faptul că în România ”se poate ajunge la o capacitate de 140.000 de persoane pe zi, însă, pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie să existe și dozele de vaccin necesare.”