HG nr. 511/2020 stabilește noi reguli ce trebuie respectate în starea de alertă, măsuri intrate în vigoare de la data de 1 iulie. Astfel, sunt permise următoarele activități :

cursurile de instruire pentru adulți care pot fi organizate cu până la 20 de persoane, însă acestea trebuie să respecte regulile de distanțare fizică;

activitățile specifice instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării naționale și ordinii publice care pot fi organizate în aer liber cu până la 200 de persoane, dar sub supravegherea unui medic epidemiolog;

activitățile specifice în domeniul diplomatic care pot fi desfășurate la sediile ambasadelor, dar în aer liber, cu asigurarea unei suprafețe de patru metri pătrați pentru fiecare participant.

activitățile recreative și sportive se pot desfășura în aer liber cu până la zece persoane care nu sunt din aceeași familie, nu cu maximum șase persoane, cum era permis până acum. Este vorba despre activități precum ciclism, drumeții, alergare, canotaj, pescuit, vânătoare sau alpinism.

centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, rămân în continuare în activitate.

Starea de alertă se încheie la data de 16 iulie 2020.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege care sancţionează discriminarea şi hărţuirea angajaţilor, la locul de muncă, cu amendă de la 1.000 la 20.000 lei.

Propunerea legislativă prevede că este interzisă discriminarea sau concedierea salariaţilor pe criterii de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, sancţiunea fiind amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei.

Conform prevederilor adoptate, „orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, este interzisă”.

Totodată, constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre aceste criterii, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii. De altfel, constituie discriminare indirectă orice prevedere, acţiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane faţă de o altă persoană în baza unuia dintre aceste criterii, în afară de cazul în care acea prevedere, acţiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim şi dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporţionale, adecvate şi necesare.

Camera Deputaţilor este for decizional.