Pluguşorul, Mersul cu Buhaiul, Jocul Caprei şi Jocul Ursului aducătoare de fertilitate şi Umblatul cu Sorcova pentru a transmite sănătate şi tinereţe celor colindaţi marchează datina românească la trecerea dintre ani, conform news.ro. Superstiţiile spun că Anul Nou trebuie întâmpinat alături de familie şi prieteni, iar pentru ca în următoarele 12 luni să fim sănătoşi să dansam în aer liber. Un obiect vestimentar de culoare roşie, bani în buzunar, vâsc, masa îmbelşugată, mersul cu Pluguşorul şi Sorcova se numără între superstiţiile şi obiceiurile românilor la trecerea dintre ani. Potrivit unor superstiţii ale românilor, pentru a avea noroc şi belsug în noul an pe masă se pun struguri şi smochine.
Odinioară, luna decembrie era numită şi Undrea, dar şi Luna lui Cojoc, Ningău sau Luna lui Andrei. În lumea satului românesc, tradiţiile, obiceiurile şi datinile păstrate reprezintă tezaurul naţional nescris şi înţelepciunea populară. Unele dintre cele mai cunoscute superstiţii respectate de români sunt legate de bani, noroc şi roade. În noaptea dintre ani, se spune că este bine să avem bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găseşte monedele va avea noroc de bani tot anul. O alta superstiţie legată de belsug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoană care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să intre în casă cu o crenguţă de vâsc, pâine şi sare. În prima zi din noul an nu se mătură, nu se spală, pentru a nu atrage sărăcirea casei.
Tradiţii şi superstiţii de Anul Nou la români
