O carte pe zi: „Munca : O istorie a modului în care ne petrecem timpul” de James Suzman

Automatizarea de toate tipurile se profilează la orizont. Din fericire, James Suzman este aici cu o nouă istorie revelatoare, care pledează convingător pentru ideea că sârguinţa umană poate deschide o nouă cale de urmat, chiar şi într-un viitor în care suntem lăsaţi fără muncă de propriile invenţii. — Charles Duhigg, autorul cărţilor „Mai inteligent, mai repede, mai bine” şi „Puterea obişnuinţei” Munca defineşte cine suntem. Ea ne determină statutul şi dictează cum, unde şi cu cine ne petrecem cea mai mare parte a timpului. Ne mijloceşte stima de sine şi ne modelează valorile. Dar oare suntem programaţi genetic să muncim atât de mult pe cât o facem? Oare şi strămoşii noştri din Epoca Pietrei au trăit pentru a munci şi au muncit pentru a trăi? Şi cum ar putea arăta o lume în care munca joacă un rol mult mai puţin important? Pentru a răspunde acestor întrebări, James Suzman prezintă o istorie grandioasă a „muncii” de la originile vieţii pe Pământ până în prezentul tot mai automatizat, aducând în discuţie unele dintre cele mai profunde presupuneri pe care le facem despre persoanele care suntem. Extrăgând idei revelatoare din antropologie, arheologie, biologie evolutivă, zoologie, fizică şi economie, Suzman arată că, deşi am evoluat pentru a găsi bucurie, sens şi scop în muncă, stramoşii noştri au muncit mult mai puţin şi au privit munca foarte diferit faţă de cum o facem noi acum, în cea mai mare parte a istoriei umanităţii. Cultura noastră contemporană a muncii, ne explică autorul, îşi are rădăcinile în revoluţia agricolă de acum zece mii de ani. Percepţia despre ce înseamnă să fii om ne-a fost transformată prin trecerea de la vânat şi cules la producţia de alimente şi, mai târziu, prin migraţia noastră către oraşe. Susţinând că ne aflăm într-un punct similar de răscruce din istorie, Suzman arată modul în care automatizarea ar putea să revoluţioneze relaţia noastră cu munca şi, astfel, să deschidă porţile unui viitor mai durabil şi mai echitabil pentru lumea noastră şi pentru noi înşine.