Cultura

Arhiepiscopia Dunării de Jos, pilon de bază în viața religioasă și culturală a regiunii, încă de la apariția României

Arhiepiscopia Dunării de Jos, pilon de bază în viața religioasă și culturală a regiunii, încă de la apariția României

Arhiepiscopia Dunării de Jos a împlinit 162 de ani de la înființare, marcând decretul domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza la 17 noiembrie 1864.
Înființată inițial ca Episcopia Dunării de Jos, cu sediul la Ismail, în contextul reorganizării Bisericii Ortodoxe Române după Unirea Principatelor din 1859, instituția de cult a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie pe 27 septembrie 2009. 
Episcopia Dunării de Jos a primit jurisdicție asupra județelor Covurlui, Brăila, Ismail și Bolgrad, avându-și reședința în orașul Ismail de pe malul Dunării. Binecunoscutul ierarh și cărturar Melchisedec Ștefănescu a fost primul ierarh al eparhiei, ce cuprindea și sudul Basarabiei. După Războiul de Independență al României. În urma Tratatului de la Berlin din 1878, județele Ismail și Bolgrad, alături de Cahul, au revenit Imperiului Rus. În aceste condiții, sediul episcopal și seminarul teologic au fost transferate la Galați. Eparhia a primit în jurisdicție județele Tulcea și Constanța, intrate în componența României după același tratat de pace. Ulterior, Episcopia Dunării de Jos și-a continuat activitatea la Galați, păstrându-și rolul în viața religioasă și culturală a regiunii.
Arhiepiscopia Dunării de Jos cuprinde astăzi, județele Galați și Brăila, având sediul la Galați iar conducerea este asigurată de Arhiepiscopul Casian Crăciun.

Evaluați acest articol
(0 voturi)