Echinocţiul (numit şi echinox) este momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mişcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecţie ale eclipticii (traiectoria mişcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocţiale. Punctele echinocţiale îşi schimbă poziţia pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Iată câteva tradiţii şi obiceiuri de echinocţiul de toamnă:
- echinocţiul de toamnă marchează sfârşitul muncii agricole;
- sătenii duc din roadele pământului la biserică pentru a fi sfinţite de către preot, se spune că fructele şi legumele sfinţite pot vindeca orice rană fizică şi orice durere sufletească;
- în ziua de echinocţiu florile sunt supărate şi plâng, iar ca să rămâna frumoase şi sănătoase pe toată durata iernii, trebuie unse cu mir sfinţit de la o mănăstire;
- oamenii care respecta tradiţia obişnuiesc să prepare în această zi primul must din strugurii proaspăt culeşi;
- în această zi, considerată magică, se bat nucii şi se scutură merele şi gutuile. Se spune că ultimele fructe rămase în pom nu trebuie culese, ele fiind pentru Mama Natură;
- tradiţia mai spune că echinocţiul de toamnă reprezintă un moment potrivit pentru a ne face planuri şi pentru a ne regenera, precum natura.