Pe 22 ianuarie 1862, la Bucureşti, sub conducerea lui Barbu Catargiu s-a format cel dintâi guvern al Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Acest guvern a fost unul de nuanţă politică conservatoare, mandatul cabinetului condus de Catargiu fiind întrerupt brusc de asasinarea primului ministru la data de 8 iunie 1862. Amintim faptul că din componenţa acestui guvern condus de Barbu Catargiu, care deţinea pe lângă funcţia de prim ministru şi portofoliul Ministerului de Interne, mai facea parte Apostol Arsache ca Ministru de Externe, Alexandru C. Moruzi ca Ministru al Finanţelor, Constantin Brăiloiu ca Ministru de Justiţie, Grigore Balş ca Ministrul al Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi Ion Grigore Ghica ca Ministru de Război. În timpul acestei guvernări au fost luate importante măsuri pentru unificarea administrativă a noului stat care de acum înainte va prelua oficial numele de România. Tot în cadrul guvernării Catargiu va fi desfiinţată Comisia Centrală de la Focşani ce avusese sarcina unificării legislaţiei celor două Principate, precum şi toate ministerele ce activaseră în Moldova, instituindu-se în locul lor ca măsură de tranziţie, aşa numitele directorate. Încă de la formarea sa, guvernul Barbu Catargiu a prezentat un proiect de lege pentru înfiinţarea unui Comitet Provizoriu de Legislaţie, compus din toţi miniştrii şi dintr-un număr de deputaţi, aleşi de Adunarea Legislativă care să se ocupe de elaborarea proiectelor de legi necesare funcţionării statului. De asemenea în scurta sa existenţă de numai câteva luni, guvernul Catargiu a reuşit să pună în practică două legi importante, respectiv Legea Vânzării Sării şi Legea Urmăririi Veniturilor Statului. Dar referitor Barbu Catargiu , personalitatea sa cu puternice convingeri conservatoare i-a facut pe adversarii săi politici să-i dorească moartea, iar ca o premoniţie, în ultimul său discurs politic, Catargiu ar fi spus: "Pacea, domnilor, pacea şi odihna sunt scăparea ţării, şi voi prefera moartea mai înainte de a călca sau a lăsa să se calce vreuna din instituţiile ţării". Aşa se face că data de 8 iunie 1862, pe când părăsea clădirea Parlamentului din Bucureşti, Barbu Catargiu a fost asasinat prin împuşcare sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei, acest asasinat stârnind un imens scandal în epocă prin implicaţiile sale politice, dar şi prin misterul cu care este înconjurată această crimă, mister care nu a fost elucidat nici până în ziua de astăzi.
