Miercuri, 05 Noiembrie 2025 - Regional Press

Având acronimul BLISS proiectul, cofinanţat din fonduri ale Uniunii Europene, prin Programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre 2021-2027, contribuie la protejarea și gestionarea sustenabilă a populațiilor existente de sturioni din Marea Neagră prin cooperare internațională, cercetare științifică, monitorizare și activități de conservare.

Proiectul BLISS își propune să asigure echilibrul ecologic și biodiversitatea pe termen lung în zonele riverane Mării Negre din ţările partenere din proiect.

Cercetările și datele limitate privind biologia sturionilor, modelele de migrație și nevoile de habitat, care împiedică dezvoltarea unor strategii eficiente de conservare a populaţiilor de sturioni, sunt provocări abordate în mod direct şi comprehensiv.

Proiectul Iniţiativa Mării Negre pentru Sustenabilitatea Sturionilor - BLISS este implementat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, în calitate de partener în proiect, pe o durată de 30 luni.

Bugetul total al proiectului BLISS este de 1.656.603,96 EUR

Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR) sprijină campania națională „Diabet fără complicații: parteneriat pentru o viață sănătoasă”, cel mai amplu proiect de informare și educare privind riscurile diabetului zaharat în rândul copiilor și adolescenților.

Obiectivul proiectului este îmbunătățirea stării de sănătate și a calității vieții tinerilor cu vârste între 10 și 15 ani, prin prevenirea diabetului, într-o campanie de informare și  educare derulata în 78 de școli din întreaga țară.

În cadrul fiecărei sesiuni, copiii participă la activități interactive care îi învață importanța alimentației echilibrate, a mișcării, sportului și odihnei, promovând astfel un stil de viață sănătos.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați a găzduit, la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică, editia a IX-a a Simpozionului Internațional de Inginerie Electrică și Electronică (International Symposium on Electrical and Electronics Engineering – ISEEE).

Organizat sub egida prestigioasei asociații internaționale IEEE, simpozionul reprezintă o oportunitate excelentă de diseminare a rezultatelor cercetării, de dezvoltare a colaborărilor și, în general, de promovare a învățământului gălățean. O noutate importantă, în cadrul actualei ediții a simpozionului, a reprezentat-o alocarea unei secțiuni dedicate prezentării unor companii naționale și locale cu activități în domenii de inters major: energie electrică, sisteme de telecomunicații, sisteme de conversie a energiilor regenerabile, circuite electronice avansate, rețele de transport a energiei electrice și prelucrarea numerică a semnalelor.

Potrivit organizatorilor simpozionul s-a dorit a fi un mijloc de a aduce mai aproape cercetătorii și companiile cu procupări emergente la rigorile curente ale pieții muncii și a perspectivelor acesteia, încercând astfel să răspundă unor provocări științifice și tehnologice actuale.

Proiectul fazat „Lucrări pentru reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a fost finalizat, a anunțat Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad.

Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea unui management durabil al inundaţiilor în zona cea mai vulnerabilă din bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, prin reducerea semnificativă a incidenţei riscului la inundaţii (82% în bazinul hidrografic Bahlui şi 9,2% în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad), în urma elaborării de măsuri structurale și nestructurale.

Proiectul a fost implementat de Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, în calitate de autoritate responsabilă cu realizarea investițiilor la nivel de bazin hidrografic.

Administrația Naţională „Apele Române” a avut calitatea de beneficiar al finanţării, gestionând resursele financiare alocate proiectului și asigurând coordonarea generală a acestuia în conformitate cu obiectivele strategice privind managementul riscului la inundații.

Fazarea proiectului „Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a inclus finalizarea unui contract de lucrări și a patru contracte de servicii.

Proiectul a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, în cadrul Axei prioritare 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor, Obiectivul Specific (OS) 5.1 – Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri, accentuate de schimbările climatice, în principal, de inundaţii şi eroziune costieră.

Proiectul vizează protejarea cetățenilor din zonele cu risc ridicat la inundații, prin îmbinarea măsurilor de apărare, dar şi de prevenire a riscului la inundații, concretizate prin construcții hidrotehnice localizate de-a lungul râului Bahlui, precum și prin cartarea hazardului şi a riscului real de inundații pe râurile interioare ale spațiului hidrografic Prut-Bârlad.

Valoarea totală a contractului de finanţare a proiectului fazat a fost de 7,872 milioane lei, din care valoarea cofinanţării UE a fost de 5,594 milioane lei, echivalentă cu 85% din valoarea totală eligibilă aprobată.

Perioada de implementare a proiectului a fost de 118 luni, respectiv de la 01.01.2016 – data începerii şi până la 30.10.2025 – data finalizării.

Parlamentul European l-a desemnat pe europarlamentarul român Dan Nica drept raportor pentru Fondul European pentru Competitivitate (FEC), cel mai ambițios instrument financiar al Uniunii Europene destinat consolidării competitivității economice, industriale, digitale și tehnologice, cu o valoare totală de 234,3 miliarde de euro.

„Acest fond este cheia pentru o Europă puternică, autonomă și capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă. El va uni, într-o singură arhitectură strategică, 14 programe europene existente – de la cercetare și inovare până la apărare și digitalizare – sprijinind investițiile de-a lungul întregului lanț de valoare: cercetare, industrializare, infrastructură și competențe”, a declarat Dan Nica.

Potrivit europarlamentarului gălățean, Fondul European pentru Competitivitate deschide oportunități majore pentru România, printre care:

• Finanțarea modernizării industriilor mari consumatoare de energie;

• Investiții complementare în infrastructura energetică și interconectările rețelelor de energie, esențiale pentru reducerea prețurilor și creșterea securității energetice;

• Instrumente financiare flexibile pentru IMM-uri, start-up-uri și industrii emergente, pentru susținerea reindustrializării României și a Europei;

• Participarea extinsă în proiecte comune europene din domeniul apărării și securității, pentru consolidarea capacităților industriale și tehnologice naționale;

• Sprijin consistent pentru inovare și cercetare aplicată.

Fondul va fi structurat pe patru axe principale:

1. Tranziție curată și decarbonizare industrială – 26,2 miliarde €

2. Sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie – 20,4 miliarde €

3. Digital și inteligență artificială – 51,5 miliarde €

4. Reziliență, securitate, apărare și spațiu – 125,2 miliarde €

„Fondul va susține obiectivele Clean Industrial Deal, va integra Banca pentru Decarbonizarea Industriei și va finanța proiecte strategice de infrastructură, inovare și competențe, contribuind la o Europă mai sigură, mai competitivă și mai autonomă. În negocierile pe care le voi avea cu Consiliul Uniunii Europene se va stabili forma finală a regulamentului, iar rezultatul va fi supus votului în plenul Parlamentului European, marcând un pas decisiv pentru viitorul economic și strategic al Uniunii. Fondul European pentru Competitivitate nu este doar un exercițiu bugetar – este o alegere politică pentru o Europă capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă”, a subliniat Dan Nica.

Anual, începând din 2016, la 5 noiembrie, este marcată Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor. În 2025, tema Zilei mondiale de conştientizare a a tsunamiurilor - ”Be Tsunami Ready: Invest in Tsunami Preparedness” („Fiţi pregătiţi pentru tsunami: Investiţi în pregătirea pentru tsunami”) - se concentrează asupra atingerii obiectivului Cadrului de Acţiune Sendai 2015-2030 prin promovarea unor măsuri de consolidare a rezilienţei care să protejeze vieţile, mijloacele de trai şi economiile de impactul devastator al tsunamiurilor.

Președintele României, Nicușor Dan, îl va primi miercuri, 5 noiembrie, la Palatul Cotroceni, pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, aflat în prima sa vizită în România de la preluarea conducerii Alianței Nord-Atlantice.

Vizita oficialului NATO are loc în contextul participării sale la Forumul NATO pentru Industria de Apărare (NATO-Industry Forum), organizat la București în perioada 5–6 noiembrie 2025, un eveniment dedicat dialogului strategic dintre Alianță și industriile de apărare din statele membre.

Potrivit Administrației Prezidențiale, discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și Secretarul General al NATO vor viza principalele provocări de securitate de pe Flancul Estic al Alianței, consolidarea posturii de descurajare și apărare colectivă, precum și sprijinul acordat Ucrainei. Întâlnirea de miercuri va începe la ora 13.30.

Cei doi oficiali vor participa împreună joi, 6 noiembrie, la deschiderea lucrărilor Forumului NATO-Industry Forum 2025.
În programul Secretarului General al NATO mai sunt prevăzute întâlniri cu alți înalți oficiali români și participarea la un eveniment de diplomație publică. El se va întâlni cu prim-ministrul Ilie Bolojan, cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, dar și cu studenții de la Universitatea din București.

Microîntreprinderile din judeţul Galaţi mai au la dispoziţie până la data de 30 noiembrie 2025 pentru a depune proiecte în vederea obţinerii unei finanţări nerambursabile cuprinse între 50.000 şi 300.000 de euro, prin Programul Tranziţie Justă 2021–2027, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Suma totală alocată pentru sprijinirea mediului de afaceri local depăşeşte 22,5 milioane de euro, bani care pot fi folosiţi pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor economice din judeţ.

Pentru a facilita accesarea fondurilor, Consiliul Judeţean Galaţi a organizat recent o nouă sesiune de informare, la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri, specialişti ai ADR Sud-Est şi consultanţi implicaţi în procesul de depunere a proiectelor. De asemenea, instituţia, prin Direcţia Programe, oferă sprijin celor interesaţi pentru clarificarea aspectelor legate de eligibilitate şi documentaţie.

„Finanţarea prin PTJ poate acoperi până la 90% din valoarea planurilor de afaceri. Ce înseamnă asta? De exemplu, o microîntreprindere poate implementa un proiect de 150.000 de euro cu o cofinanţare de doar 15.000 de euro! Printre activităţile eligibile se numără achiziţia de echipamente şi utilaje, cumpărarea de brevete sau licenţe software, extinderea spaţiilor de producţie, precum şi organizarea de cursuri de formare profesională”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Aplicaţiile pentru finanţare trebuie depuse până la 30 noiembrie 2025, exclusiv prin platforma MySMIS 2021 / SMIS2021+.