Anul şcolar viitor va începe pe 1 septembrie 2020 şi se va încheia pe 31 august 2021, elevii fiind aşteptaţi la cursuri pe 14 septembrie 2020.

Anul şcolar 2020-2021 se structurează pe două semestre, cu 34 de săptămâni:

semestrul I - 17 săptămâni de cursuri (14 septembrie - 29 ianuarie 2021),

semestrul al II-lea - 17 săptămâni de cursuri (8 februarie -18 iunie 2021).

Vacanţele elevilor sunt programate astfel:

vacanţa de iarnă (23 decembrie 2020 - 10 ianuarie 2021), c

ea intersemestrială (30 ianuarie - 7 februarie 2021), vacanţa de primăvară,

Paştele Catolic (2 - 11 aprilie),

Paştele Ortodox (30 aprilie - 9 mai),

vacanţa de vară (18 iunie 2021 - data din septembrie 2021 la care vor începe cursurile anului şcolar 2021-2022).

Elevii din învăţământul primar şi preşcolar vor beneficia de vacanţă în perioada 24 octombrie, după finalizarea cursurilor, până luni, 2 noiembrie.

Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 4 iunie 2021, iar pentru clasele a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 11 iunie 2021, în timp ce pentru clasele din învăţământul liceal - filiera teologică, cu excepţia claselor terminale şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri.

Programul naţional ”Şcoala Altfel″ se va desfăşura în perioada 5 octombrie 2020 - 4 iunie 2021, cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Reducerea numărului de ore de școală, promulgată deja de președintele Iohannis și care ar trebui aplicată din septembrie, va fi amânată, au anunțat sindicatele afiliate FSLI.

“Anul școlar 2020–2021 se va merge pe programa școlară veche și pe planul de încadrare deja conturat”, se arată într-un mesaj trimis de sindicaliști către directorii de școli.
Mesajul sindicatelor afiliate FSLI către directorii de școli:
“În data de 26.02. 2020, a avut loc la București, la sediul FSLI ședința CNL (Colegiul Național al Liderilor), în care au fost dezbătute următoarele probleme:
(…)

În ceea ce privește reducerea numărului de ore de la clasă, în momentul de față se va desfășura un program Pilot, în care se vor crea programe noi, dar care nu va afecta numărul de ore al profesorilor din celelalte unități de învățământ, mai ales că Planul de încadrare a fost deja trimis la ISJ […], și acesta nu va putea fi schimbat în septembrie. Deci, în concluzie, anul școlar 2020 – 2021 se va merge pe programa școlară veche și pe planul de încadrare deja conturat de conducerea unității școlare”.
Anunțul sindicatelor vine în contextul în care Ministerul Educației nu a anunțat clar când se va aplica tăierea numărului de ore. 

Referitor la pilotarea unor noi programe școlare, Consiliul Național al Elevilor a anunțat în februarie 2020 că Ministerul Educației se pregătește să piloteze chiar din toamnă o nouă “arhitectură curriculară”, despre care niciun oficial al Ministerului nu a vorbit, însă, public.

Legea care prevede, începând cu anul școlar următor, 20 de ore/săptămână în medie pentru clasele I-IV, 25 de ore săptămânal pentru elevii de gimnaziu și 30 pentru liceu, ceea ce înseamnă reduceri de până la 9 ore/săptămână la gimnaziu, a fost promulgată pe 18 noiembrie de președintele Klaus Iohannis.
Planul-cadru, generic, este documentul care conține numele materiilor pe care le studiază elevii în fiecare clasă, precum și numărul de ore care îi este repartizat fiecărei materii.

Îngrijorător! Mai puțin de jumătate dintre elevi știu la finalul clasei a II-a, după 3 ani de școală, să scrie un text pornind de la câteva întrebări și sub 60% redactează acel text scriind corect cuvintele, propozițiile și semnele de punctuație.

Rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională la clasa a II-a 2019 confirmă procentul de analfabetism funcțional de peste 40 arătat de testele PISA 2018, iar situația este “gravă”, avertizează departamentul Ministerului Educației. În acest timp, Ministerul Educației nu a revenit nici măcar cu un comunicat pentru a explica rezultatele testării pe care o organizează anual și care este un puternic predictor pentru performanțele școlare ale acestor copii. 

Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației a publicat pe 10 februarie 2020 rezultatele la nivel național ale Evaluării elevilor de clasa a II-a în 2019.

La Scris, „elevii întâmpină mai multe dificultăți să redacteze un text pe baza unor întrebări decât să scrie un bilet de mulțumire. Astfel, în jur de 60% dintre elevii evaluați reușesc să scrie corect textul cerut”, potrivit raportului citat.

La Matematică, doar 75,06% dintre elevi reușesc să folosească corect numerele în calculele elementare la finalul clasei a II-a și, dintre aceștia, mai puțin de 69% reușesc să facă adunări-scăderi și doar 65% pot să efectueze înmulțiri și împărțiri la finalul clasei a II-a, operații prevăzute de curriculum.

Centrul Național de Evaluare și Examinare precizează că “testele administrate în cadrul EN II – 2019 au fost elaborate în conformitate cu programele școlare în vigoare” și “au avut un nivel mediu de dificultate”.

Remarcăm, faptul că specialiștii Ministerului Educației nu menționează nicăieri în raportul de 100 de pagini câți elevi de clasa a II-a au participat la această testare în 2019, pentru a putea vedea dimensiunea reală a eșecului.

Deși trebuie să vină cu propuneri de îmbunătățire a rezultatelor, CNEE spune următoarele – la capitolul “Măsuri educaționale în vederea ameliorării rezultatelor învățării în urma desfășurării EN II-2019:

• “Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE) trebuie să întocmească raportul final al EN II, care să cuprindă concluziile privind EN II, rezultate din rapoartele inspectoratelor şcolare, propuneri de modificare a metodologiei şi a procedurilor, precum şi măsuri educaționale în vederea ameliorării rezultatelor învăţării. Doar că, în acest moment [la aproape 1 an de la aplicarea testării – N.red.], acestea nu au fost înaintate către CNEE, astfel încât să conducă la stabilirea unor măsuri concrete de ameliorare.
• În aceste condiții, CNEE se vede în situația de a prezenta procentajul bun înregistrat în urma administrării testelor elaborate pentru EN II-2019, ceea ce arată că, la finalul clasei a II-a, majoritatea elevilor au formate și dezvoltate competențele evaluate, în parte datorită implicării cadrelor didactice interesate în desfășurarea unui proces instructiv-educativ de calitate, în parte datorită implicării și susținerii din partea părinților. De altfel, din concluziile prezentului raport național se desprinde ideea conform căreia cohorta de elevi participanți la EN II-2019 se încadrează în procentajele medii obținute în urma desfășurării EN II-2015, EN II-2016, EN II-2017 și EN II-2018.
• Cu toate acestea, trebuie să atragem atenția asupra diferențelor înregistrate între mediul rural și cel urban, care ar trebui să reprezinte o prioritate, și care ar putea fi îmbunătățit prin implicarea factorilor decizionali cu atribuții în domeniu“.

Edupedu.ro explică, în aceeași măsură, că Centrul Național de Evaluare și Examinare face un efort de a analiza datele statistice pe care până acum le publicau sec, fără nicio interpretare.