Trei angajați din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galați vor fi detașați, pentru următoarele 18 luni, la Casa Județeană de Pensii Galați, dintre care unul la Casa locală de Pensii Tecuci. Măsura a fost decisă printr-un protocol de colaborare semnat de cele două instituții, în data de 4 martie, și are ca scop susținerea cu personal suplimentar a procedurii de evaluare a dosarelor de pensii din sistemul public de pensii. În primele zile ale acestei colaborări, la Galați au fost evaluate deja peste 3.000 de dosare.

Tot în ziua de 4 martie, la sediul ITM Galați a avut loc întâlnirea trimestrială a Consiliului Consultativ Tripartit constituit la nivelul instituției cu rol de dialog social, format din reprezentanţi  ai compartimentelor cu atribuţii de control din cadrul inspectoratului și din reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel naţional. Au participat Romică Gîrneaţă (reprezentant CNS Cartel Alfa), Emilian Stoica (Confederaţia Patronală Concordia), Gheorghe Tiber (Confederaţia Sindicatelor Democratice din România), Gheorghe Năstac (Blocul Naţional Sindical) și Laurenţiu Asaftei, inspectorul-șef al ITM Galaţi.

Valoarea portofoliilor deținute de cei 7,5 milioane de români care contribuie la fondurile de pensii de la Pilonul II s-a micșorat cu mai bine de 10% după declanșarea pandemiei de coronavirus, ca urmare a scăderii burselor și acțiunilor în care fondurile de pensii investesc, iar această scădere are un impact direct, doar pentru un număr limitat de persoane, pentru că banii nu pot fi retrași.

Fondurile de pensii din Pilonul II, în care cotizează 7,5 milioane de români, investesc o parte din bani în acțiuni. Acestea au scăzut, în contextul pandemiei, cu 30-40%, ceea ce a făcut să scadă activele fondurilor de pensii cu 10-12%.

Sunt afectate direct doar persoanele mai în vârstă care au cotizat voluntar la Pilonul II și în acest an ies la pensie. Potrivit ASF, au mai fost perioade de volatilitate în trecut, însă scăderile se pot corecta în timp și dă asigurări că nu sunt probleme.

Autoritatea de Supraveghere Financiară arată că s-au mai înregistrat scăderi în ultimii ani: în august 2015, ianuarie 2016, iunie 2016, iunie 2017 și în decembrie 2018. ”În ciuda acestor episoade temporare de volatilitate, activele totale ale fondurilor de pensii private au crescut de la an la an”.

ASF a mai transmis că România are unul dintre cele mai moderne și mai sigure sisteme de pensii private.

„Am fost obligaţi să adoptăm ordonanţa de urgenţă de prorogare a termenului de intrare în vigoare. Prorogarea termenului de intrare în vigoare a fost făcută până la data de 1 august, când am previzionat că se poate face rectificarea bugetară. În Legea bugetului de stat, care a fost promulgată înainte de intrarea în vigoare a legii care a fost votată de Parlament privind alocaţia de copii, nu au fost prinse sursele de bani. Mai mult decât atât, Legea bugetului de stat se bazează, conform legii responsabilităţii fiscal bugetare, pe legea plafoanelor, care şi legea plafoanelor fusese adoptată. Nu există în Legea bugetului de stat banii pe capitole, pe subcapitole, este o aberaţie, este neconstituţională (…) Atacăm legea de respingere a ordonanţei la Curtea Constituţională (…) pentru că este neconstituţională legea de respingere (…) Dacă va decide onorata Curte Constituţională că nu este neconstituţională legea de respingere a ordonanţei şi, practic, să ne permită să plătim, atunci o să plătim. Asta e, ce să facem, o să plătim”, a declarat Ludovic Orban la România TV.

Premierul interimar, Ludovic Orban, a declarat, joi seară, că în bugetul de stat există banii necesari pentru majorarea pensiilor cu 40% începând cu 1 septembrie, însă nu şi fondurile necesare pentru dublarea alocaţiilor de stat pentru copii.

Guvernul va ataca la Curtea Constituţională respingerea Ordonanţei de Urgenţă privind amânarea până la 1 august a majorării acestora. 

„Noi am prevăzut aici, şi am dat un răspuns foarte clar, în Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat au fost prevăzuţi banii pentru aplicarea acestor 40% la punctul de pensie (…) Când alcătuieşti Legea bugetului de stat practic o întemeiezi pe legislaţia în vigoare. Atâta timp cât ai o lege în vigoare care prevede că de la 1 septembrie se majorează pensiile cu 40%, noi am alcătuit Legea bugetului de stat prevăzând sumele de bani necesare pentru aplicarea legii (…) Deci, în Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat sunt prevăzute sumele de bani, pentru că aşa era normal să fie prevăzute, pentru că era o lege în vigoare (…) Sunt banii prevăzuţi, deci dacă se execută acest buget înseamnă că banii sunt acolo şi vor fi majorate pensiile”, a mai spus Ludovic Orban.