Miercuri, 06 Noiembrie 2024 - Regional Press

Primăria municipiului Galați informează că, începând cu 6 noiembrie 2024, ora 08.00, până pe 12 noiembrie 2024, ora 07.59, persoanele care au rezervat un loc de parcare în parcările de domiciliu/reședință, pot încărca, exclusiv online, cererile pentru atribuirea locului de parcare în parcarea de domiciliu/reședință.

Cererea trebuie să fie însoțită de documentele menționate în Regulamentul prevăzut în Hotărârea Consiliului Local nr. 337/2021 cu modificările și completările ulterioare, pe platforma https://parcari.primariagalati.ro.

Documentele pot fi modificate și completate până la finalizarea perioadei de depunere menționate.
Cererile precompletate se descarcă, se printează, se semnează și apoi se reîncarcă, însoțite de restul documentelor:
    • copie B.I./C.I. din care să rezulte că solicitantul are domiciliul în zona/subzona arondată parcării;
    • alte documente obligatorii: act de proprietate, act de donație sau moștenire, proces-verbal de adjudecare, hotărâre judecătorească. Înscrisul privind proprietatea trebuie să fie depus în integralitate;
    • copia Certificatului de înmatriculare a autovehiculului (sau dovada înlocuitoare a Certificatului de înmatriculare valabilă la data depunerii cererii) deținut în proprietate/folosință cu Inspecția Tehnică Periodică (ITP) valabilă la data depunerii cererii;
    • copie Asigurare de Răspundere Civilă Auto (RCA) valabilă la data depunerii;
    • copie Contract de leasing/Contract de comodat/proces-verbal de predare-primire spre folosință a autovehiculului – întocmite pentru o perioadă de 5 ani (sau o perioadă mai mică, cu mențiunea în contract/proces verbal a posibilității de prelungire până la 5 ani).

Documentele încărcate trebuie sa fie lizibile, conforme cu realitatea și să fie încărcate în integralitate. Tutorialul cu privire la încărcarea documentelor se poate consulta online pe platforma https://parcari.primariagalati.ro.

Cu finanțare totală de peste 1,5 milioane de lei, runda a cincea a Platformei de mediu pentru București, inițiată la finalul anului trecut de Fundația Comunitară București și susținută de ENGIE Romania, dezvoltă și sprijină inițiative care contribuie la rezolvarea unor provocări importante de mediu, de la școli și spații de lucru eficiente energetic și huburi de economie circulară, până la grădini educative și spații dedicate biodiversității urbane, anunță ENGIE, într-un comunicat de presă.

Transformările din școli, Grădina Botanică și Centrul de Economie Circulară oferă bucureștenilor oportunități directe de învățare practică și implicare activă în comunitate.

Pe lângă cele patru inițiative de mediu din București, ENGIE Romania sprijină și proiectul „Mini-pădurea din curtea școlii”, inițiat în Galați de Asociația Parteneriatul Global al Apei România, cu o finanțare de 250.000 lei. Scopul acestui proiect este de a crește biodiversitatea prin amenajarea de mini-păduri cu specii locale în curțile școlilor din Galați.

Începând cu noiembrie 2024, 90 de elevi de la Colegiul Tehnologic Radu Negru și alte școli vor participa la ateliere educaționale pentru a crea mini-păduri cu suprafețe între 800-1.500 mp, dotate cu sisteme de irigare și monitorizare a mediului.

De asemenea, Asociația va distribui un ghid de întreținere a mini-pădurilor în cel puțin 30 de instituții, într-un demers menit să promoveze bunele practici în creșterea și conservarea biodiversității.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a semnat, astăzi, 30 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 452.351.919,46 de lei.

Proiectele vizează modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a stațiilor de epurare, a rețelelor de canalizare menajeră și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

„Prin toate programele pe care le coordonează, Ministerul Dezvoltării, alături de administrațiile publice locale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a regiunilor României, la recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și la creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, îndeplinind, astfel, obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană”, a precizat ministrul Dezvoltării.

Conferința internațională „20 de ani de la Raportul Final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România – Elie Wiesel”, organizată de Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România "Elie Wiesel" a avut loc în data de 5 noiembrie 2024, la Palatul Victoria.

Sesiunile s-au desfășurat cu participarea foștilor membri ai Comisiei Wiesel, a reprezentanților guvernamentali, ai mediului academic și ai societății civile și au urmărit crearea unei platforme de reflecție cu privire la măsurile adoptate de autoritățile române după andosarea Raportului și impactul acestora, discutarea provocărilor întâmpinate, inclusiv a celor actuale, și identificarea pașilor de urmat.

Discuțiile au evidențiat modul în care a fost creată și a funcționat Comisia, cu accent pe contextul istoric și socio-politic al anilor 2003-2004. Vorbitorii au recunoscut rolul Raportului în fundamentarea politicilor publice ulterioare ale statului român, precum și progresele realizate de România pe parcursul acestor două decenii. Dialogul a relevat importanța educației în ansamblul politicilor dedicate păstrării memoriei Holocaustului și a celor dedicate prevenirii și combaterii antisemitismului, fiind puse în oglindă perioadele în care educația pe acest palier a fost deficitară și impactul pozitiv al revizuirii manualelor, respectiv al avansului inițiativelor educaționale specifice.

În mesajul transmis, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a arătat că "progresele înregistrate de România în lupta împotriva antisemitismului și păstrarea memoriei Holocaustului, dar și rolul de model regional, se datorează inclusiv deciziei de a înființa Comisia și recomandărilor incluse în Raportul Final al acesteia. Activitatea istoriografică și cea memorială pe care le-a reunit Comisia în forma Raportului reprezintă un document unic, nemaiîntâlnit în politica altor țări europene cu privire la asumarea tragediei evreilor și romilor în perioada celui de al Doilea Război Mondial."

De asemenea, prim-ministrul României a subliniat că "dacă acum 20 de ani societatea românească a avut nevoie de o Comisie Internațională pentru a-și asuma propriul trecut istoric, astăzi, tot ceea ce facem, toate măsurile adoptate și demersurile realizate, sunt politici publice guvernamentale sau inițiative civice. Am ajuns în punctul în care memoria trecutului și conștiința istorică ne obligă să fim consecvenți pentru a cimenta o societate responsabilă, democrată, bazată pe respectul față de drepturile omului, în care ura nu are ecou."

Acesta a transmis că toate măsurile "sunt necesare pentru a construi o societate care rezistă și se opune ideilor care promovează încălcarea sistematică a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului." Totodată, a subliniat angajamentul ferm al Guvernului pentru păstrarea vie a memoriei Holocaustului și a victimelor nevinovate, evrei și romi, precum și pentru protejarea supraviețuitorilor Holocaustului.

România ocupă primul loc din Europa la incidența cancerului de col uterin, 9 femei fiind diagnosticate zilnic cu această boală, spun specialiștii.

În acest sens, un document programatic - Pactul pentru Sănătatea Femeii - care cuprinde 10 direcții de acțiune în domeniul sănătății femeii, dă rezultate în cadrul unui proces continuu de consultare și co-generare de idei în cadrul proiectului „Inițiativa pentru Sănătatea Femeii”. Inițiativa a fost lansată acum un an, în noiembrie 2023 și a fost concepută ca un proiect menit să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea femeilor din România prin coalizarea tuturor factorilor interesați din domeniu. Iar Pactul pentru Sănătatea Femeii s-a lansat zilele trecute.
De-a lungul acestui an, Inițiativa a reunit 6 ambasadori politici, 10 experți independenți și peste 400 de reprezentanți din diverse domenii reprezentative.

Pactul pentru Sănătatea Femeii se adresează, în egală măsură, partidelor politice și decidenților, dar și tuturor susținătorilor inițiativei din mediul de afaceri, academic și societatea civilă, obiectivul principal fiind acela de a crește nivelul de conștientizare în jurul măsurilor propuse și de a genera adoptarea unor măsuri pe zona de sănătate a femeii. Pentru a îmbunătăți sănătatea femeilor din România, este esențial să fie adoptate politici publice care să acopere aspecte medicale, economice, de pe piața muncii, servicii sociale și educație. Printre propunerile de politici publice care sunt cuprinse în Pact se numără:

- Diagnosticarea timpurie a bolilor în rândul femeilor prin programe de screening segmentate

- Implicarea medicilor de familie pentru o mai bună prevenție

- Promovarea beneficiilor vaccinării anti-HPV

Patinoarul Dunărea din oraşul nostru a găzduit la sfârşitul săptămânii trecute dubla dintre CSM Galaţi şi Sportul Studenţesc. Echipa gălăţeană antrenată de Julius Penzes şi Cornel Chiriţă a respectat calculele hârtiei şi a obţinut două victorii categorice: 8-1 (4-0, 0-0, 4-1), marcatori: Sillo, Hildebrand 2 goluri, Boldizsar, Benedek 2 g,, Zukauskas, în Cupa României la hochei pe gheaţă respectiv 19-3 (4-0, 12-2, 3-1), au marcat pentru echipa noastră: Sillo 3 goluri, Binkukis 3 g, Zukauskas 2 g, Bănceanu 2 g, Szocs, Kirichenko, C.Gheorghe, Benedek, Berdilă, Danalizi 2 g, Boldizsar. CSM Galaţi ocupă locul 2 cu 10 puncte în grupa din Cupă dar cu şanse infime să acceadă în Final Four şi locul 5 cu 13 puncte în campionat. Următorul joc este programat duminică 10 noiembrie în deplasare cu CSM Corona Braşov.

Prin Rezoluţia 56/4 din 5 noiembrie 2001, Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 noiembrie a fiecărui an ca Ziua internaţională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate (International Day for Preventing the Exploitation of the Environment in War and Armed Conflict). Rezoluţia ONU privind marcarea Zilei internaţionale pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate menţionează faptul că daunele aduse mediului în timpul conflictelor armate afectează ecosistemele şi resursele naturale multă vreme după încheierea lor şi adesea se extind dincolo de limitele teritoriilor naţionale şi afectează generaţiile următoare.
Deşi omenirea şi-a numărat întotdeauna victimele de război în termeni de soldaţi şi civili morţi şi răniţi, oraşe distruse şi mijloace de trai, mediul înconjurător a rămas adesea victima nepublicată a războiului. Fântânile de apă au fost poluate, culturile incendiate, pădurile tăiate, solurile otrăvite şi animalele ucise pentru a obţine avantaje militare.
În plus, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a constatat că în ultimii 60 de ani, cel puţin 40% din toate conflictele interne au fost legate de exploatarea resurselor naturale, fie că sunt resurse de mare valoare, cum ar fi lemnul, diamantele, aurul şi petrol sau resurse limitate, cum ar fi pământul fertil şi apa. S-a constatat, de asemenea, că conflictele care implică resurse naturale au o probabilitate de două ori mai mare de recidivă.